Un strop de tihnă nu strică nimănui!

Nu știu dacă este doar cazul meu, dar de o bună perioadă de timp simt că programul meu este pe repede înainte! Indiferent că este vorba de casă, de servici, de școală, de blog, de timp petrecut cu cei dragi! Parcă totul se petrece pe repede înainte și nu mai avem timp să savurăm micile bucurii ale vieții de zi cu zi.

Zilele trecute am văzut că cei de la Napolact au lansat o campanie care își propune să ofere un strop de tihnă părinților din România. Campania se numește „Povestioara cu tihnă” și este lansată în parteneriat cu cei de la ReadyNation România (o organizație formată dintr-un grup de profesioniști, lideri de business și ONG-uri preocupați de educația din România și de construirea unui culturi a împlinirii potențialului fiecărui copil).

Concret: pe cutiile de lapte NapolactBIO (3,5% și 1,5 % grăsime) părinții vor putea citi 12 povestioare, din care pot să culeagă învățături care să-i ajute în rolul de părinte!

Povestioarele cu tihnă sunt  scurte, dar pline de învățăminte. Lucruri simple și de bun simț, dar pe care, uneori, tindem să le uităm:

… și uite așa, mama nu s-a mai concentrat asupra micilor greșeli, ci, mai degrabă, pe reușitele celor mici, arătându-le bucurie și încurajându-i.

…și cum orice faptă are și consecințe, tatăl și-a dat seama că trebuie să-i învețe pe micuți să-și asume responsabilitatea pentru faptele lor.

…deodată, mama și-a dat seama că fiecare copil e unic, căci are propriul ritm de dezvoltare. Și de atunci s-a bucurat de fiecare pas al lui și nu l-a mai comparat cu alți copii.

Un strop de tihnă nu strică nimănui!

Eu am profitat de faptul că în această perioadă Laura are o săptămână de vacanță și mi-am luat și eu câteva zile libere în care mi-am propus să încetinesc ritmul. Vreau să fac toate lucrurile cu încetinitorul, să petrec mai mult timp cu ea și să savurez în tihnă micile bucurii ale vieții de zi cu zi! Căci, până la urmă, un strop de tihnă nu strică nimănui, nu-i așa?

Chiar dacă vom avea de făcut teme, de terminat de citit Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă (care, drept să vă spun, sunt tare greu de citit la doar 9 ani),  de pregătit câteva articole pentru blog, de rezolvat una – alta, îmi propun să le facem pe toate în tihnă.

În plus, vreau să ne plimbăm mult (sper că vremea va ține cu noi), să povestim vrute și nevrute, să scot la înaintare jocurile pe care le-am pitit pentru atunci când vom avea timp de ele (am vreo două atât de faine, abia aștept să povestesc și vouă despre ele), să savurăm în tihnă o cană de cacao cu lapte, să citesc și eu o carte bună, etc.

PS. dacă vreți să descoperiți prin ce întâmplări trec alți părinți alături de micuții lor sau vreți să vă împărtășiți povestea voastră, vă invit să intrați AICI!

O săptămână cu tihnă vă doresc și vouă!