Animale polare pe intelesul copiilor

Azi vreau să vă prezint cartea Animale polare pe intelesul copiilor apărută la editura Vox, o enciclopedie care nu este tocmai pe gustul meu!

De regulă vă prezint cărți care mi-au plăcut și pe care vi le recomand din toată inima, dar de data aceasta nu este chiar așa. Am trecut cu roșu în articol nemulțumirile / observațiile mele, sunt curioasă ce părere aveți și voi.

Cartea prezintă informații despre animalele polare: leul de mare, foca, elefantul de mare, morsa, pinguinul, ursul polar, boul moscat, jderul mâncăcios, bufnița polară, păsările polare. Informațiile din carte sunt bine structurate, iar ilustrațiile sunt clare și reprezentative.

Un lucru care pe mine mă deranjează puțin este faptul că se insistă prea mult pe obiceiul de împerechere a animalelor. Într-adevăr este o enciclopedie și este normal să se regăsească astfel de informații, dar de exemplu la elefantul de mare jumătate din informații sunt despre luptele sângeroase ale masculilor și despre împerecherea rapidă și uneori violentă între masculul și femelă. Mie acest lucru nu mi se pare tocmai ok! 

Iată câteva pasaje:

În timpul împerecherii, femela trebuie să se supună voinței masculului, altfel riscă să fie ținută cu forța, printr-o mușcătură de gât.

Masculii strâng femelele în haremuri și se împerechează rapid cu ele. În iureșul amoros, unii pui sunt striviți. Odată sarcina îndeplinită, masculii se întorc în apă, după ce au stat câteva luni fără să mănânce.

Femelele scot strigăte pentru a-i îndepărta pe masculii tineri, care vor și ei să se împerecheze și care le împiedică să se întoarcă în mare. 

Adesea, femela, în chiar procesul nașterii, este deranjată de masculul puternic. 

Eu am ales să trec peste aceste pasaje, pentru că nu mă simțeam pregătită să-i explic fetiței mele (5 ani) aceste lucruri! Deci recomand această enciclopedie copiilor mai mari sau celor care sunt deja pregătiți să asimileze astfel de informații.

Făcând abstracție de aceste lucruri, informațiile din carte sunt utile, dar dacă aș rugată să recomand o enciclopedie despre animalele polare eu NU AS RECOMANDA ACEASTĂ ENCICLOPEDIE!

ELEFANTUL DE MARE

Este o focă enormă, cea mai mare din câte există. Masculul măsoară 6 metri lungime și cântărește 3 tone. Își datorează numele nasului său în formă de trompă, care îi amplifică grohăitul. Ca și alte pinipede, trăiește în apă, unde se hrănește cu pești și calmari. Se scufundă adânc, protejat împotriva frigului de pielea sa groasă, sub care se află un strat mare de grăsime. Membrele posterioare sunt înotătoare, iar cele din față îl ajută să se deplaseze pe sol. 

BOUL MOSCAT

Apărut pe pământ acum câteva milioane de ani, acest văr îndepărtat al caprei are coarne masive și este un rumegător care se hrănește cu iarbă. Trăiește în câmpia pustie din apropierea Polului Nord, numită tundra arctică, unde este foarte frig.[…] Boul moscat poate sta sub cerul liber chiar și când suflă crivățul, deoarece are un dublu înveliș lânos. Micile grupuri familiale se reunesc iarna în mari cirezi, pentru a lupta mai eficient contra frigului și a dușmanilor.

JDERUL MÂNCĂCIOS

Animal robust, cu labe scurte și late, jderul mâncăcios trăiește în regiunile nordice. […] Jderul mâncăcios face parte din familia bursucului. Carnivor puternic, ataca animalele mai mari și mai puternice decât el. Dușmanii săi, lupii și urșii, se tem de el. În timpul verii se hrănește cu diferite păsări, mamifere mici și pești pe care îi prinde aruncându-se fără ezitare în apă. Mănâncă și din resturi de hoituri abandonate de alte animale.

ALTE ANIMALE POLARE

IEPURELE ARCTIC devine alb iarna, pentru a scăpa de vulpe, de râs și de bufnița polară.

VULPEA ARCTICĂ poate sta mai multe zile fără să mănânce, mergând pe pământul înghețat în căutarea unui leming. Adesea îi urmărește pe urșii albi, pentru a mânca din resturile de animale omorâte, abandonate de aceștia.

ELANUL se hrănește cu iarbă și cu ramuri. Vara mănâncă și plante acvatice. Este sezonul în care intră foarte des în apă pentru a scăpa de țânțari. Masculul are coarne pe care le pierde în fiecare an, perioadă în care este lipsit de apărare în fața lupului.

RENUL scormonește în zăpadă cu copitele, pentru a găsi mușchiul și lichenii cu care se hrănește. Pe timpul zilei cirezile de reni se deplasează continuu, uneori migrând pe distanțe mari, de mii de kilometri.

LEMINGII sunt rozătoare mici, care cad adesea victime vulpilor arctice și bufniței polare. Ei sapă galerii în zăpadă pentru a se feri de frig.

HERMINA are blana complet albă, cu excepția vârfului cozii, care este negru.

LUPUL trăiește în haite pentru a vâna mai bine animalele mari: renul, elanul, boul moscat. Este capabil să suporte lipsa hranei două săptămâni și să parcurgă distanțe lungi urmărind o cireadă.

Alte cărți din aceeași colecție:  Insectele pe înțelesul copiilor, Maimuțele pe înțelesul copiilor, Dinozaurii pe înțelesul copiilor, Animalele marine pe înțelesul copiilor, Reptilele pe înțelesul copiilor, Păsările pe înțelesul copiilor, Animalele preistorice pe înțelesul copiilor

Voi aveți aceste enciclopedii? Ce părere aveți despre ele?