Am declarat război dulciurilor din casă!
Personal, încerc să-i cumpăr lui L. cât mai puţine dulciuri din comerţ. Dar, uneori mai cedez şi eu şi-i cumpăr câte un pachet de pufuleţi, sau un pachet de biscuiţi sau câte o ciocolată (de regulă iau doar din gama Kinder, mi se pare că au mai puţină cacao şi chimicale…)
Totuşi, L. primeşte dulciuri cu diverse ocazii: vizitele bunicilor, unchilor,… Nu îi interzic niciodată să le mănânce (deşi uneori chiar ar trebui să fac acest lucru, pentru că unele dulciuri sunt de o calitate cel puţin îndoielnică), dar încerc să-i distrag atenţia de la acestea şi într-un moment de neatenţie al ei i le sustrag şi le ascund în cămară. Poate o să spuneţi că sunt o mamă rea, dar eu cred că sunt doar grijulie 🙂
Zilele trecute, căutând ceva prin cămară am dat de toate dulciurile, pufuleţii, biscuiţii ascunşi de mine. Nu mică mi-a fost mirarea când am realizat cât de multe „prostii” s-au adunat:
.JPG "razboi dulciurilor din casa")
.JPG "razboi dulciurilor din casa")
Am declarat război dulciurilor din casă!
Le-am sortat şi le-am păstrat doar pe cele care mi s-au părut mai ok (nu mă întrebaţi pe ce m-am bazat, că sigur le puteam arunca şi pe acestea):.JPG "razboi dulciurilor din casa")
S-a adunat şi o pungă mare plină cu „prostii”, pe care le-am aruncat la container:.JPG "razboi dulciurilor din casa")
Ce bine ar fi fost dacă în loc de fiecare pungă/pachet de „prostii” L. ar fi primit câte un fruct! Eu încerc să le sugerez tuturor să-i aducă un fruct, dar se pare că nu mă fac prea bine ascultată!
Voi cum procedaţi cu dulciurile pe care le primesc copiii voştri?
Adriana
Numele meu este Adriana şi îţi urez Bun venit pe blogul Stilul meu de viață! Este un blog pentru părinți și copii, unde veți găsi multe idei despre: joacă, educaţie, organizare, gătit simplu & viaţa noastră de zi cu zi. Îţi mulţumesc pentru vizită şi te mai aştept cu drag în căsuţa mea virtuală! Despre mine & Blog ⇢
19 comentarii
Irina
eu am zis direct- nu mai aduceti dulciuri, ca le arunc :).Si s-a rezolvat :))
Adriana
irina, as vrea sa pot fi atat de categorica 🙂
subtil, am tot spus…dar se pare ca am fost prea subtila 🙂
Raluca
La mine n-ar fi rezistat atat- le-as fi mancat eu din minutul in care iesea S. la gradinita. De fapt, eu mananc mai multe prostii decat tot restul casei. Dimineata, dupa ce ma scol noaptea de 2-3-4 ori, simt ca nu pot face nimic pana nu ma droghez cu putin zahar 🙁 Stiu cat e de nesanatos, dar cum altii au cafeaua, eu am duciurile- si se vede 🙁
Adriana
Raluca, vrei sa le fac pachet si sa ti le trimit? Glumesc!
Apropo, daca iti plac dulcirile, incerca ciocolata cu 70%, 80% cacao. Nu este chiar asa de dulce, dar se pare ca ar fi mai „sanatoasa” si nu ingrasa 🙂
raluca
Aia nu imi place, Adriana, ca nu e suficient de dulce 🙂
Ligia
Ufff, asa e si la noi. Incerc sa mai fentez cu ciocolata neagra si prajiturele de casa din faina integrala si fara zahar, dar pana la urma tot la cookies cu zahar si ciocolata ajung…
simplitaly
Adriana eu incerc sa nu ofer dulciuri nici unui copil, in caz de dubiu intreb parintele ce as putea sa-i duc pruncului. Am 4 nepoti din partea lui, toti cu probleme de obezitate, unul din ei traieste deja cu risc de infarct… nu e copilaria ideala nu-i asa? Acasa la ei au acces nelimitat la dulciuri, cand vin la mine doar in mod exceptional le ofer cate o mini-portie dintr-un dulce facut in casa pentru ca vreau sa ma stiu cu constiinta curata.
Adriana
Carmen, nasoala faza cu obezitatea. Dar mai nasol mi se pare faptul ca acei copii au acces nelimitat la dulciuri!?!
Nici eu nu duc dulciuri copiilor, sau daca le duc, intreb parintele inainte daca pot sa le dau. Si tot ce dau copiilor, incerc sa fie cat mai de calitate. Gasim ciocolata si cu 50 de bani (de o calitate indoielnica si plina de chimicale si zahar), dar gasim si la 2, 3 lei care mi se pare putin mai buna…
Iulia S.
Eu nu dau niciodata dulciuri unui copil – daca in mod exceptional cumpar, le dau parintilor, fara ca cel mic sa vada. Doar ei pot sa decida daca si cand ii pot da. Nu ii acuz pe parintii mei, pentru ca nu cu buna stiinta au facut-o, insa eu am fost foarte bine „hranita” ca sa spun asa (imi dadeau sa mananc pana mi se facea rau, si la un moment dat cred ca s-a obisnuit stomacul cred) si toata viata m-am luptat cu kilogramele in plus.
Adriana
Iulia, eu mai duc dulciuri, dar (tot ca si tine) le dau doar cu acordul parintilor.
La fel si in parc: daca L. are un pachet de pufuleti, biscuiti, etc si vine un copil langa noi, il servesc doar daca imi da voie parintele lui. Pentru ca nici mie nu imi place ca L. sa primesca diferite „chestii” fara sa fiu intrebata. S-a intamplat sa primesca cipsuri, pufeleti colorati,… chestii cu care eu nu sunt de acord 🙁
casadincamp
offf…si noi avem problema asta.
noi (parintii) nu prea cumparam prostii. si atunci sunt atenta la ce iau, si de regula se intampla sa luam pufuleti sau covrigi. si atunci ca sa evit sa manance prea multe tampenii.
in schimb vecinii (prietenii si rudele au inteles cat de cat, si ii ofera mai rar dulciuri) au o placere mare in a oferi copilului tot felul de chestii dubioase. pt ca sunt ieftine, si la indemana si au impresia ca daca isi indoapa copiii cu ele trebuie sa il indoape si pe al meu pe motiv ca e copil si se uita. asa e, si de multe ori il las sa guste. sau scot eu covrigeii sa pape si sa serveasca si el la randul lui.
pe aici lumea nu s-a prins inca, ca ce e extrem de dulce si colorat nu e bun. si nu stiu cum sa fac sa ii fac sa priceapa.
Adriana
Pe persoane de genul vecinilor tai imi este si mie cel mai ciuda!!!
Apoi, daca tot ii cumperi copilului meu ceva, cumpara-i ceva de calitate nu cele mai ieftine si naspa produse posibile. Iar daca nu iti permiti lucruri mai bune, apoi mai bine nu ii da nimic 🙁 Dar se pare ca unii nu prea inteleg acest lucru 🙁
Laura
Si eu arunc mare parte din ce primeste fetita mea, dar o fac pe loc, nu le strang pe nicaieri 😀 La multe chestii ea stie ca are interzis si nu le mananca, le pune deoparte imediat ce le primeste. In general, cine vine la noi (foarte putina lume) stie ca preferam produsele Kinder si fructele (fetitei ii plac mult bananele si mango sau compotul de piersici) asa ca se conformeaza. Unele din prostii le mai mananc si eu, recunosc la fel ca Raluca, nu ma pot abtine uneori si le mai iau la cafea la serviciu, de ex o prajiturica din aia Barni sau o Magura.
Adriana
L. este mai mica si nu stie inca ce are voie sau nu sa manance (desi eu incerc sa o educ in acest sens).
Oricum, sa stii ca multe dintre prostiile primite nu le mananca din proprie initiativa, pentru ca nu sunt bune 🙂
Deh, are gusturi rafinate :))
luckyrock
pe bune? chiar le-ai aruncat la gunoi?:))
mai bine le dadeai unui cersetor, sunt si copii care cersesc pe strazi.:)
Adriana
lucky, am agatat punga la container. A disparut repede (m-am uitat pe geamul din bucatarie), deci probabil ca le-a luat ceva cersetor…
Cu „copiii” care cersesc pe strazi am avut o experienta neplacuta: le-am dat o bucata de corn si m-au refuzat spunandu-mi sa le dau bani 🙁
In schimb mi-ai dat o idee buna: pot sa le strang si sa le donez la o casa de copii, centru de ingrijire a copiilor (la fel cum fac cu hainele). Oare de ce nu m-am gandit la asta pana acum ?!?
Adriana
M-am mai gandit putin… Poate ca totusi nu este o idee prea buna…
De ce sa ofer altor copii „dulciuri – prostii” pe care refuz sa le dau copilului meu, tocmai in ideea ca nu ii fac bine ?!?!
luckyrock
aia erau pseudo-cersetori.:)))
lasa, nu-ti mai bate capul.
eu ziceam doar sa nu arunci mancarea direct in container, adica exact ce ai si facut.:)
Ghindaa
Pai, facem un „program de mofturi dulci”;chiar functioneaza